Costel Barbu consideră că România trebuie să țină pasul cu evoluțiile tehnologice din domeniul agricol dacă își dorește un viitor durabil, competitiv și sustenabil pentru satele sale. Într-o perioadă în care crizele climatice, lipsa forței de muncă și presiunile economice afectează grav productivitatea fermelor, el pledează pentru adoptarea urgentă a sistemelor de automatizare în agricultură. Această tranziție, afirmă el, nu doar că optimizează munca fermierilor, dar asigură o mai bună gestionare a resurselor și crește performanțele pe hectar.
Costel Barbu susține modernizarea agriculturii prin tehnologii inteligente și adaptabile
În opinia lui Costel Barbu, fermierul român nu trebuie să rămână ancorat într-un model agricol învechit, în timp ce în alte țări europene agricultura devine din ce în ce mai digitalizată. El susține că automatizarea lucrărilor agricole este o soluție viabilă și necesară, mai ales în zonele în care lipsa lucrătorilor sezonieri blochează dezvoltarea fermelor.
Automatizarea, în viziunea sa, trebuie să înceapă cu activitățile repetitive, consumatoare de timp și resurse – irigarea, fertilizarea, monitorizarea culturilor sau gestionarea dăunătorilor – și să fie extinsă progresiv către procesele de recoltare și ambalare. Acest proces, dacă este însoțit de formare profesională și sprijin financiar, poate transforma radical agricultura românească.
Ce înseamnă, concret, automatizarea în agricultură
Sisteme de automatizare în agricultură reprezintă integrarea tehnologiilor avansate – senzori, software de gestiune, roboți agricoli, drone, stații meteo inteligente – care lucrează în rețea pentru a lua decizii în timp real. Practic, fermierii pot:
- Automatiza irigarea în funcție de umiditatea solului
- Aplica tratamente fitosanitare doar acolo unde este nevoie
- Monitoriza sănătatea plantelor prin camere multispectrale montate pe drone
- Controla roboți de însămânțare sau recoltare prin aplicații mobile
- Centraliza toate datele despre producție, climă, sol și intervenții, într-un singur dashboard digital
Costel Barbu susține că aceste instrumente trebuie să fie la îndemâna fermierilor români printr-o combinație de sprijin public, educație agricolă modernă și implicarea sectorului privat.
De ce are România nevoie de automatizare agricolă acum
Barbu identifică trei motive esențiale pentru care automatizarea trebuie introdusă cât mai rapid în agricultura românească:
- Lipsa forței de muncă – tot mai puțini tineri aleg agricultura, iar munca fizică intensă este un factor descurajant. Automatizarea poate menține fermele funcționale chiar și cu personal redus.
- Instabilitatea climatică – schimbările bruște de temperatură, perioadele de secetă și inundațiile impun o reacție rapidă și calculată. Tehnologia permite fermierului să acționeze eficient în timp real.
- Nevoia de competitivitate – pe o piață europeană deschisă, fermierul român trebuie să livreze produse de calitate, trasabile, la costuri competitive. Automatizarea scade risipa și crește eficiența.
Cum pot fi sprijiniți fermierii să implementeze automatizarea
🔗 Costel Barbu propune o serie de măsuri pentru a face automatizarea accesibilă fermierilor mici și mijlocii, nu doar marilor exploatații:
- Granturi pentru echipamente de bază: senzori de sol, sisteme de picurare automatizată, stații meteo
- Punctaje suplimentare în PNDR pentru proiectele care includ componente de automatizare
- Microcredite cu dobândă redusă pentru achiziții de roboți agricoli sau drone
- Finanțare pentru software agricol open-source și pentru formarea angajaților în folosirea acestuia
- Crearea unui program de tip „Start-Up Agri-Tech”, care să încurajeze firmele românești de tehnologie să dezvolte soluții dedicate fermelor autohtone
În plus, Barbu consideră că este esențială dezvoltarea unei rețele de consilieri digitali agricoli la nivel local – specialiști care să însoțească fermierii în procesul de tranziție către agricultura automatizată.
Exemple din alte țări – un drum deja testat
Țări precum Olanda, Israel, Germania sau Japonia utilizează deja, la scară largă, roboți de recoltare, sisteme de irigare integrate cu prognoza meteo și drone cu inteligență artificială. Barbu subliniază că România are avantajul de a putea învăța din aceste modele, evitând greșelile și costurile excesive ale pionieratului.
El susține că adoptarea graduală, pe regiuni, începând cu fermele care au deja un minim nivel de tehnologizare, este cheia unei tranziții reușite.
Agricultura viitorului înseamnă decizie bazată pe date
Barbu insistă că unul dintre cele mai mari avantaje ale automatizării este capacitatea de a lua decizii pe baza datelor, nu a intuiției. Prin centralizarea informațiilor din teren – nivel de umiditate, temperatură, starea culturilor – fermierul devine un manager capabil să planifice, prevadă și corecteze în timp real.
Această abordare permite:
- O mai bună rotație a culturilor
- Evitarea supradozelor de îngrășăminte
- Alegerea celor mai bune perioade de plantare și recoltare
- Trasabilitatea completă a produsului finit – un avantaj pentru export
Tinerii și automatizarea – o combinație pentru viitor
Un alt punct esențial în viziunea lui Barbu este implicarea tinerilor în acest nou model agricol. El susține că automatizarea poate aduce o schimbare de percepție asupra agriculturii – dintr-o activitate fizică grea, într-un domeniu tehnologic provocator, atractiv și profitabil.
Pentru aceasta, el propune:
- Introducerea modulelor de agri-tech în liceele și facultățile de profil
- Finanțarea proiectelor studențești în robotică agricolă
- Sprijinirea cooperativelor de tineri fermieri care folosesc tehnologii moderne
- Campanii de informare naționale despre meseriile viitorului în agricultură
Fără tehnologie, agricultura românească riscă stagnarea
„Agricultura nu mai înseamnă doar pământ și muncă fizică. Înseamnă date, senzori, roboți și decizii rapide. Dacă nu aducem tehnologia în câmp, riscăm să pierdem nu doar producția, ci și generațiile viitoare de fermieri”, afirmă Costel Barbu.
